6. Palatul Jean Mihail (Calea Unirii nr. 15)
Somptuosul palat al lui Jean Mihail, situat în centrul municipiului Craiova, pe Calea Unirii, la nr. 15, este considerat a fi unul dintre cele mai frumoase monumente din oras, in stilul academismului francez, cu elemente ale barocului târziu. A fost construit la cererea lui Constantin Dinu Mihail (1837-1908), al doilea cel mai bogat om din România de la acea vreme. Acesta i-a cerut Regelui Carol I permisiunea să acopere clădirea cu monede de aur. Regele ar fi spus că este de acord cu condiția ca acestea să fie puse în dungă.
Dinu Mihail a apelat la arhitectul Curții Regale, francezul Alfred Jules Paul Gottereau si responsabil cu supravegherea lucrărilor a fost arhitectul italian Constantino Cichi (Cocchi). Construit pe 2 etaje, palatul are 36 de încăperi, holuri, antreuri și săli de așteptare, birouri, bibliotecă, camere pentru proprietari și pentru personal, sufragerii și saloane, băi, bucătării, cămară și acareturi. In fața Palatului este amplasat bustul pictorului Theodor Aman, operă a sculptorului Ion Jalea.
Arhitectura exterioară se remarcă prin ancadramentele ferestrelor, ornamentele fațadelor, lucrările de feronerie ale balcoanelor, cele patru coloane adosate etajului I, alipite peretelui fără a face corp comun cu acesta, corpul central detașat, loggia centrală și acoperișul din ardezie. Palatul a fost dotat cu o scară de onoare din marmură de Carrara și coloane în stil ionic, candelabre din cristal de Murano, oglinzi venețiene, sobe de teracotă, stucatură aurită, plafoane pictate, pereți tapisați cu mătase de Lyon, luminatoare cu vitralii, plafoane din lemn sculptat, mobilier stil, vase japoneze, inclusiv un tablou original de Grigorescu. Palatul a fost prevăzut cu instalație electrică și încălzire centrală.
Dinu Mihail a murit în 1908, înainte să apuce să-și inaugureze locuința, eveniment care a avut loc un an mai târziu, în prezența celor doi moștenitori, fiii săi, Nicolae și Jean Mihail.
De-a lungul anilor au fost gazduiti aici, regele Carol I și membrii familiei regale, regele Ferdinand, conducerea politico-militară refugiată a Poloniei, președintele polonez, conducătorul iugoslav Iosif Broz Tito. Palatul este locul de desfășurare a tratativelor româno-bulgare, în urma cărora, România a cedat Bulgariei Cadrilaterul si a acordului dintre Comitetul Național de Eliberare a Iugoslaviei și Frontul Patriei din Bulgaria, prin care se stipula încetarea războiului dintre Iugoslavia și Bulgaria. . Din august 1954, palatul devine gazda Muzeului de Artă din Craiova care cuprinde lucrări de secol XVII-lea din școlile olandeză, flamandă, italiană și franceză, pictură românească, lucrări de grafică și artă decorativă românească și străină, la care s-a adăugat colecția de pictură europeană a lui Jean Mihail, lucrari ale lui Constantin Brâncuși, lucrari semnate de marii pictori si sculptori romani.
(după: http://www.monumenteoltenia.ro/palatul-jean-mihail-craiova/)
Despre Ioan C. Mihail, cunoscut de toți ca Jean Mihail, se spune că ar fi fost cel mai bogat român din toate timpurile. Un lucru este cert. Între 1929 și 1933, în timpul marii crize economie, Jean Mihail a fost cel care a împrumutat statul român.
Da, să depășească momentul de cumpănă.
Jean Mihail a fost cel mai bogat român din perioada interbelică. Acesta s-a născut în anul 1875, ca fiu al latifundiarului Constantin (Dinu) Mihail pe a cărui avere a moștenit-o. La mijlocul anilor 1920, Jean Mihail deținea moșii în șapte dintre județele României astfel: Ilfov, Mehedinți, Dolj, Gorj, Olt, Teleorman și Galați în urma exproprierii pământurilor la reforma agrară din 1921.
Și pentru ca totul să fie complet, în anul 1930, acesta a moștenit o avere colosală de la două dintre mătușile sale bogate.
În marea criză economică ce a durat între 1929 și 1933 Jean Mihail a fost cel care a girat pentru statul român. Despre Jean Mihail se spunea că avea o avere de peste un miliard de lei și lichidități de mai bine de nouă tone de aur. Olteanul a garantat cu propria avere un împrumut extern al României, absolut vital pentru depăşirea crizei. În acea perioadă, România era condusă de Carol al II-lea.
În centrul Craiovei, Constantin Dinu Mihail şi-a construit o reşedinţă unde în prezent funcţionează Muzeul de ArtJean Mihail s-a stins din viaţă în anul 1936, fără moştenitori, lăsându-şi uriaşa avere statului român (30 de milioane de lei în numerar și alte 950 de milioane, în efective și acțiuni, la diferite bănci). Chiar în reședința din Palatul Jean Mihail, unde, se spune că olteanul ar fi murit singur, într-o cameră neîncălzită.
(Text preluat după: https://suntinteligent.ro/2021/01/02/jean-mihail-cel-mai-bogat-roman-din-istorie/?fbclid=IwAR3RX5UilKqHPTdm3z-NWKQTiHfLPBzipbhDTU2Cs4H-6qLi8sNYwo6_i-M)
